Dr. Edouard Coeugniet iţi explică ce înseamnă ptoza palpebrală!

Efectul de pleoapa căzută a unui ochia sau chiar a ambilor are denumirea medicală de ptoza palpebrală. Aceasta este unilatarala când afectează un singur ochi şi bilaterala când se manifestă la ambii.

Cum se manifestă ptoza palpebrală?

Această afecţiune creează probleme atât din punct de vedere estetic cât şi funcţional. Câmpul visual în zona superioară este afectat în totalitate de cele mai multe ori. În cazurile grave există un mare risc de a devolta ambliopie (vedere scăzută a ochiului din cauza neutilizării sale) şi astigmatism (o deformare de curbură a corneei care aduce necesitatea unor ochelari) din cauza presiunii pleoapei căzute. În plus persoanele care suferă de aceasta afecţiune au tendinţa de a poziţiona capul mai pe spate şi bărbia sus în încercarea de a compensa zona “oarbă” şi ajung să sufere de torticolis.

De câte tipuri este ptoza palpebrală şi care sunt cauzele?

Poate fi din naştere (congenitala) sau poate fi dobândită de-a lungul vieţii.

Cea congenitala reprezintă 75% din cazuri. Ea poate fi simplă (izolată), sau asociată altor afecţiuni. Cauza este o tulburare a muşchiului care ajuta în mişcarea de ridicare a pleoapei. În trei din patru cazuri se manifestă la un singur ochi. De obicei apare sporadic dar are şi o componentă ereditară, manifestându-se la mai ulte generaţii din aceeaşi familie.

În cazul celei dobândite, căderea pleoapei se manifestă în cursul vieţii din cauze variate precum: neurologice, musculare, aponevrotice, traumatice sau mecanice.

Ptoza palpebrală cu apariţie după vârsta de 60 de ani, poate fi cauzată şi de o relaxare accentuată a ţesuturilor de la nivelul orbito-palpebral, de un exces de piele la nivelul pleoapei de sus (blefaroşalazisul).

Cum se tratează ptoza palpebrală?

Operaţia pentru ptoza palpebrală are ca obiectiv fie întărirea muşchiului cu probleme, fie suspendarea pleoapei la muşchiul frontal cu fir de silicon, banda de Gore-tex, fascie lată proprie recoltată de pe coapsă sau cu alte materiale compatibile ţesuturilor, în funcţie de starea muşchiului ridicător.

Ptoza palpebrală congenitală severă se operează în general în jurul vârstei de 3 ani cu anestezie generală, pentru a evita lenevirea ochiului acoperit de pleoapa căzută (ambliopie).

Indiferent de cauzele apariţiei ptozei palpebrale dobândite pacientul trebuie să fie examinat riguros înainte de intervenţia chirurgicală, de către oftalmolog şi de neurolog. Este posibil să fie necesare investigaţii imagistice. De multe ori ptoza palpebrală dobândita poate fi primul semn al altor afecţiuni mai complexe, pecum: bolile neurologice, bolile autoimune, tumorile cerebrale sau orbitare, distrofii musculare şi nu numai.

Pentru pacienţii cu varstea de peste 60 de ani este necesară o blefaroplastie superioară pentru îndepărtarea excesului cutanat şi reinserţia muşchiului ridicător al pleoapei la tars.

După intervenţia chirurgicală Dr. Edouard Coeugniet recomanda determinarea viciilor de refracţie şi corecţie optică, dacă este necesar. În unele cazuri este nevoie de reintervenţie pentru a obţine un rezultat foarte bun.

Află mai multe despre Dr. Edouard Coeugniet chiar aici.

Pacient operat de Dr. Edouard Coeugniet

Adauga un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *